Gramatica limbii chineze este destul de simplă: nu există gen (masculin/feminin), nu există număr (singular/plural), nu există conjugare – toate cuvintele sunt invariabile. De aceea, poziția cuvintelor este foarte importantă și, după cum vom vedea în continuare, urmează un ordin logic (dar care este adesea invers față de al nostru). Contextul joacă un rol important pentru a ști, de exemplu, dacă vorbim despre una sau mai multe lucruri.
Fraza simplă în chineză (mandarin)
În chineză (mandarin), fraza simplă se construiește după modelul:
Verbul adjectival
Dar prima surpriză: 好 "a fi bine" este ceea ce se numește un verb adjectival, adică adjectivul "bine" conține deja sensul verbului "a fi" sau "a merge". Prin urmare, nu este nevoie să adăugăm un verb auxiliar adjectivelor în chineză.
Particularitatea acestor verbe adjectivale (a fi bine, a fi obosit, a fi mulțumit etc.) este că, la afirmativ, ele sugerează o comparație. Astfel: 我好 nu este o frază încheiată și s-ar traduce prin „Eu sunt bine, pe când...” („tu nu ești bine”, de exemplu, pentru a încheia propoziția).
Pentru a elimina comparația și a obține o frază încheiată, trebuie să adăugăm adverbul 很 .
Fraza „Eu sunt bine” se scrie deci: 我很好
Dar cum se traduce această frază: „Eu sunt bine” sau „Eu sunt foarte bine”? În scris, diferența este imposibil de făcut, fiind deci o ambiguitate. Pe de altă parte, la vorbire, dacă 很 nu este accentuat, înseamnă „Eu sunt bine.”
Ascultați:
Dacă 很 este accentuat, atunci înseamnă „Eu sunt foarte bine.”
Ascultați:
Niciun fel de conjugare
În chineză nu există conjugare:
我很好。 Eu sunt bine.
你很好。 Tu ești bine.
他很好。 El este bine.
Fraza interogativă
În chineză (mandarin), întrebarea completă (sau totală) se construiește foarte simplu:
Exemplu: 你好吗？ Te simți bine?
Observație:
- deoarece nu este vorba de o frază afirmativă, verbul adjectival (好 „a fi bine”) nu sugerează o comparație. Nu este deci nevoie să adăugăm 很 . Dacă îl adăugăm, înseamnă atunci „Te simți foarte bine?” 你很好吗？
- în întrebările în chineză nu există inversiune a subiectului. Structura frazei rămâne aceeași: „subiect + verb + complement”.
Adverbul 也
也 este un adverb care înseamnă „de asemenea”, „și”. Ca și toate adverbele în chineză, el se așază înaintea verbului sau înaintea unui sau mai multor adverbe care sunt la rândul lor înaintea unui verb. Aceasta este o regulă generală a gramaticii chineze.
Exemplu: 我也很好。 Eu sunt (foarte) bine de asemenea.
După cum observați în exemplu, „și eu” nu are verb în limba română, dar funcționează cu un verb în chineză. În chineză va fi absolut necesar să reluăm verbul. 我也。 este imposibil. De ce? Pentru că în chineză, un adverb funcționează întotdeauna cu un verb.
În fine, dacă mai multe adverbe se succedă, 也 se așază întotdeauna primul:
你很不客气，他也很不客气。 Tu nu ești deloc (foarte nu) politicos, nici el nu este.
Observație mică: 也不 se traduce prin „nici” în limba română.
