XV.1. Ling, domnul din Wei, l-a întrebat pe Confucius despre arta de a dispune armatele în ordine de luptă. Confucius a răspuns:— Am auzit despre modul de a aranja vasele de sacrificiu; nu am învățat să conduc armatele.Confucius a plecat a doua zi. În principatul Chen, a rămas fără provizii. Ucenicii săi erau slăbiți de foame; niciunul dintre ei nu mai avea puterea de a se ridica. Zilu, mâhnit, i-a vorbit astfel:— Și înțeleptul este expus să rămână fără nimic?— Înțeleptul, a răspuns Mărețul, rămâne constant și curajos în necaz. Omul de rând, în necaz, nu mai cunoaște nici o lege.
子曰：“赐也，如以予为多学而识之者与？”对曰：“然。非与？”曰：“非也。予一以贯之。”
XV.2. Mărețul a zis:— Ci, mă consideri un om care a învățat mult și a reținut totul?— Da, a răspuns Zigong. Am greșit?— Ai greșit, a răspuns Confucius. O singură idee mi-a dat înțelegerea tuturor.
子曰：“由，知德者鲜矣。”
XV.3. Mărețul a zis:— You, puțini oameni cunoaște virtutea.
Note: Cel care nu o posedă nu poate cunoaște nici natura ei, nici farmecul ei.
子曰：“无为而治者，其舜也与？夫何为哉。恭己正南面而已矣。”
XV.4. Mărețul a zis:— Shun era un domnitor care, fără a face aproape nimic, menținea imperiul în ordine perfectă. Ce făcea? Se supraveghea cu atenție și se ținea cu gravitate cu fața spre sud.
子张问行。子曰：“言忠信，行笃敬，虽蛮貊之邦行矣。言不忠信，行不笃敬，虽州里行乎哉？立，则见其参于前也；在舆，则见其倚于衡也。夫然后行。”子张书诸绅。
XV.5. Zizhang l-a întrebat pe Mărețul despre modul de a influența pe ceilalți oameni. Mărețul a răspuns:— Un om sincer și veridic în cuvinte, prudent și circumspect în acțiuni, va avea influență, chiar și în mijlocul barbarilor din sud sau nord. Un om care nu este sincer și veridic în cuvinte, nici prudent și circumspect în acțiuni, va avea vreo influență, chiar și într-un oraș sau sat? Când stai în picioare, văd cu mintea aceste patru virtăți stând lângă tine, în fața ta. Când ești în car, le contemplezi așezate pe jug. Astfel, vei dobândi influență.Zizhang a scris aceste cuvinte ale Mărețului pe centura sa.
子曰：“直哉史鱼。邦有道如矢，邦无道如矢。君子哉遽伯玉。邦有道则仕，邦无道则可卷而怀之。”
XV.6. Mărețul a zis:— Cât de drept este istoriograful Yu! Țara este bine sau rău condusă, el urmează întotdeauna calea dreaptă, ca o săgeată. Cât de înțelept este Ju Boyu! Când guvernul este bine condus, el exercită o funcție. Când guvernul este rău condus, el știe să se retragă și să-și păstreze virtutea ascunsă.
Note: Istoriograful era un cronicar oficial. Yu era daifu în principatul Wei; se numea Qiu. După moartea sa, cadavrul său a mai dat sfaturi domnitorului. Bolnav și pe punctul de a muri, i-a zis fiului său: „La curtea domnitorului, nu am putut obține ca funcțiile să fie date oamenilor înțelepți și refuzate oamenilor vicleni. După moartea mea, nu faceți ceremonii funerare. Este suficient să depuneți trupul meu în sala de nord.” Domnitorul, mergând să facă lamentațiile obișnuite, a întrebat despre această singularitate. Fiul defunctului a răspuns cu un accent de durere adâncă: „Tatăl meu a poruncit așa.” „Eu sunt în vină”, a zis domnitorul. Imediat a poruncit să se îmbrace trupul defunctului în locul unde se rendeau acest onor oaspeților. Apoi, a pus pe Ju Boyu în funcție și a îndepărtat pe Mi Zixia (ministrul său nedemn).
子曰：“可与言而不与之言，失人；不可与言而与之言，失言。知者不失人，亦不失言。”
XV.7. Mărețul a zis:— Dacă refuzi să instruiești un om care are aptitudini, pierzi un om, adică lăsezi în ignoranță un om pe care îl poți face virtuos și înțelept. Dacă instruiești un om care nu are aptitudinile necesare, pierzi instrucțiunile. Un om înțelept nu pierde nici oamenii, nici instrucțiunile.
子曰：“志士仁人，无求生以害仁，有杀身以成仁。”
XV.8. Mărețul a zis:— Un om care este perfect sau determinat să devină așa, nu caută niciodată să-și salveze viața în detrimentul virtutii. Sunt circumstanțe în care își sacrifică viața și astfel își aduce virtutea la perfecțiune.
子贡问为仁。子曰：“工欲善其事，必先利其器。居是邦也，事其大夫之贤者，友其士之仁者。”
XV.9. Zigong l-a întrebat pe Mărețul despre ce trebuie făcut pentru a deveni perfect. Mărețul a răspuns:— Muncitorul care vrea să facă bine munca sa trebuie mai întâi să-și ascuțeze instrumentele. În țara în care locuiește, să se pună la dispoziția daifu-urilor cei mai buni; să se împrietenească cu oamenii cei mai perfecți.
颜渊问为邦。子曰：“行夏之时，乘殷之辂，服周之冕，乐则韶舞。放郑声，远佞人。郑声淫，佞人殆。”
XV.10. Yan Yuan l-a întrebat pe Confucius despre ce trebuie făcut pentru a bine guverna o țară.Mărețul a răspuns:— Împăratul trebuie să urmeze calendarul Xia. Trebuie să adopte carul Yin și să poarte în ceremonii boneta Zhou. Trebuie să facă să se execute cântecele Shao. Trebuie să interzică cântecele din principatul Zheng și să îndepărteze vorbitorii elocvenți. Cântecele Zheng sunt obscene; vorbitorii elocvenți sunt periculoși.
子曰：“人无远虑，必有近忧。”
XV.11. Mărețul a zis:— Cel căruia previziunea nu se întinde departe, va fi curând în necaz.
子曰：“已矣乎！吾未见好德如好色者也。”
XV.12. Mărețul a zis:— Trebuie să ne dezamăgim? Nu am mai văzut un om care să iubească virtutea cât de mult iubesc oamenii frumusețea.
子曰：“臧文仲，其窃位者与？知柳下惠之贤，而不与立也。”
XV.13. Mărețul a zis:— Zang Wenzhong nu a folosit-o pe demnitatea sa ca un hoț? A cunoscut înțelepciunea lui Hui din Liuxia și nu l-a cerut ca coleg la curtea domnitorului.
Note: Hui din Liuxia era Chen Huan, numit Qin, mare prefect al lui Lu. El tragea veniturile din orașul Liuxia. I s-a dat numele postum de Hui, care înseamnă Binefăcător.
子曰：“躬自厚而薄责于人，则远怨矣。”
XV.14. Mărețul a zis:— Cel care se reproșește aspru greșelile sale și îi corectează pe ceilalți cu indulgență evită nemulțumirile.
子曰：“不曰如之何如之何者，吾末如之何也已矣。”
XV.15. Mărețul a zis:— Nu am nimic de făcut pentru cel care nu întreabă: Cum să fac asta? Cum să fac aceea?
子曰：“群居终日，言不及义，好行小慧，难矣哉！”
XV.16. Confucius a zis:— Aceia care se adună în grup și rămân împreună toată ziua, care nu spun nimic bun și vrea să urmeze lumina înșelătoare a propriei lor pricepere, ce dificultate nu vor avea!
Note: Nu pot intra pe calea virtutii; vor avea necazuri și dureri.
子曰：“君子义以为质，礼以行之，孙以出之，信以成之。君子哉！”
XV.17. Mărețul a zis:— Înțeleptul ia dreptatea ca bază; o practică după regulile stabilite de strămoși; o face să apară modest; o păstrează întotdeauna sincer. Un astfel de om merită numele de înțelept.
子曰：“君子病无能焉，不病人之不己知也。”
XV.18. Mărețul a zis:— Înțeleptul se supără că nu poate practica virtutea perfect; nu se supără că nu este cunoscut de oameni.
子曰：“君子疾没世而名不称焉。”
XV.19. Mărețul a zis:— Înțeleptul nu vrea să moară fără să se fi făcut demn de laude.
子曰：“君子求诸己，小人求诸人。”
XV.20. Mărețul a zis:— Înțeleptul așteaptă totul de la propriile sale eforturi; omul de rând așteaptă totul de la favoarea celorlalți.
子曰：“君子矜而不争，群而不党。”
XV.21. Mărețul a zis:— Înțeleptul este stăpân pe sine și nu are nici o dispută cu nimeni; este sociabil, dar nu este om de partid.
子曰：“君子不以言举人，不以人废言。”
XV.22. Mărețul a zis:— Înțeleptul nu ridică un om la funcții doar pentru că l-a auzit bine vorbind; și nu respinge o cuvânt bun doar pentru că a fost spus de un om rău.
子贡问曰：“有一言而可以终身行之者乎？”子曰：“其恕乎！己所不欲，勿施于人。”
XV.23. Zigong l-a întrebat dacă există un principiu care să cuprindă toate celelalte și pe care să-l poți observa toată viața. Mărețul a răspuns:— Nu este acesta principiul de a iubi pe toți oamenii ca pe tine însuți? Nu face altora ceea ce nu vrei să ți se facă.
子曰：“吾之于人也，谁毁谁誉。如有所誉者，其有所试矣。斯民也，三代之所以直道而行也。”
XV.24. Mărețul a zis:— Cine l-am blamat sau l-am laudat prea mult? Dacă laud prea mult pe cineva, este pentru că am recunoscut că se va face demn de laude. Poporul nostru este încă acela pe care împărații celor trei dinastii l-au tratat cu cea mai mare dreptate.
子曰：“吾犹及史之阙文也，有马者，借人乘之，今亡矣夫！”
XV.25. Mărețul a zis:— În copilărie, am mai putut vedea un istoriograf care nu scrie nimic de care să nu fie sigur, un om bogat care împrumută pe alții caii săi. Acum nu mai văd astfel de oameni.
子曰：“巧言乱德，小不忍则乱大谋。”
XV.26. Mărețul a zis:— Vorbele frumoase fac să se ia viciul pentru virtute. O ușoară impație strică un mare plan.
子曰：“众恶之，必察焉；众好之，必察焉。”
XV.27. Mărețul a zis:— Când urășia sau favorizarea mulțimii se atașează de un om, trebuie să examinezi conduita lui, înainte de a judeca dacă este demn de afecțiune sau de ură.
子曰：“人能弘道，非道弘人。”
XV.28. Mărețul a zis:— Omul poate dezvolta și perfecționa virtutile sale naturale; virtutile naturale nu fac pe om perfect.
Note: Virtutile pe care natura le dă fiecărui om (cu existența) sunt perfecte în ele însele. Diferența dintre buni și răi este datorată diferenței elementelor din care sunt compuse corpurile lor și obiceiurilor pe care le-au adoptat. Când un înțelept predă, toți oamenii pot, sub îndrumarea sa, recăpăta perfecțiunea primară a virtutilor lor naturale și merită să nu mai fie considerați în rândul celor răi.
子曰：“过而不改，是谓过矣。”
XV.29. Mărețul a zis:— Nu se corectează după o greșeală involuntară, este adevărată greșeală.
子曰：“吾尝终日不食，终夜不寝，以思，无益，不如学也。”
XV.30. Mărețul a zis:— Odată am petrecut zile întregi fără a mânca și nopți întregi fără a dormi, pentru a mă dedica meditației. Am obținut puține fructe. Este mai bine să înveți de la alții.
子曰：“君子谋道不谋食。耕者，馁在其中矣；学也，禄在其中矣。君子忧道不忧贫。”
XV.31. Mărețul a zis:— Discipolul înțelepciunii își îndreaptă toate gândurile spre virtute, nu spre hrană. Țărăul cultiva pământul pentru a-și obține hrana; dar când recolta vine să lipsească în munca lui, întâlnește foamea. Dimpotrivă, discipolul înțelepciunii, lucrând doar pentru a dobândi virtutea, se aduce onoruri și bogății. Se îngrijă de virtute și nu are nici o grijă de sărăcie.
子曰：“知及之，仁不能守之，虽得之，必失之。知及之，仁能守之，不庄以莅之，则民不敬。知及之，仁能守之，庄以莅之，动之不以礼，未善也。”
XV.32. Mărețul a zis:— Dacă cineva ar cunoaște doctrina înțelepților și nu ar avea virtutea de a o pune în practică, știința lui nu-i va fi de niciun folos. Dacă cineva ar cunoaște doctrina înțelepților și ar putea să o pună în practică, dar îi lipsește gravitatea în public, oamenii nu îl vor respecta. Dacă cineva ar cunoaște doctrina înțelepților, ar putea să o pună în practică, ar apărea cu gravitate în public, dar nu ar conduce oamenii după regulile stabilite, nu ar fi încă perfecțiune.
子曰：“君子不可小知，而可大受也。小人不可大受，而可小知也。”
XV.33. Mărețul a zis:— Nu poți aprecia pe înțelept într-o mică treabă, dar îi poți încredința mari treburi. Nu poți încredința mari treburi omului de rând; dar îl poți aprecia într-o mică treabă.
子曰：“民之于仁也，甚于水火。水火，吾见蹈而死者矣，未见蹈仁而死者也。”
XV.34. Mărețul a zis:— Virtutea este mai necesară poporului decât apa și focul. Am văzut oameni care mor mergând în apă sau în foc; nu am văzut niciodată pe cineva care să moară mergând pe calea virtutii.
子曰：“当仁不让于师。”
XV.35. Mărețul a zis:— Cel care se aplică în principal să practice virtutea poate rivaliza cu un maestru, adică să se conducă pe sine și pe alții.
子曰：“君子贞而不谅。”
XV.36. Mărețul a zis:— Înțeleptul se atârnă ferm de adevăr și de datorie; nu se atârnă cu tenacitate de ideile sale.
子曰：“事君，敬其事而后其食。”
XV.37. Mărețul a zis:— Cel care este la serviciul domnitorului trebuie să îndeplinească cu mare grijă îndatoririle sale și să gândească la salariu doar în ultimul rând.
子曰：“道不同，不相为谋。”
XV.38. Mărețul a zis:— Înțeleptul admite la școală pe toți oamenii, fără deosebire.
子曰：“辞，达而已矣。”
XV.39. Mărețul a zis:— Limbajul trebuie să exprime clar gândirea, acesta este suficient.
师冕见，及阶，子曰：“阶也。”及席，子曰：“席也。”皆坐，子告之曰：“某在斯，某在斯。”师冕出，子张问曰：“与师言之，道与？”子曰：“然。固相师之道也。”
XV.41. Prefectul muzicii Mian, mergând să-i facă o vizită lui Confucius, când a ajuns la treptele sălii, Mărețul i-a zis:— Iată treptele.Când a ajuns lângă covor, filosoful i-a zis:— Iată covorul.Când toți s-au așezat, Mărețul i-a spus prefectului muzicii:— Unul este aici; unul este acolo.Când prefectul Mian s-a retras, Zizhang l-a întrebat dacă era un îndatorire să-i avertizeze astfel pe prefectul muzicii.— Da, a răspuns Mărețul, este un îndatorire de a ajuta astfel directorii muzicii.
