Capitolul 20 al Discuțiilor lui Confucius

尧Yao曰yuē：“咨zi，尔er舜Shun，天tian之zhi历li数shu在zai尔er躬gong，允yun执zhi其qi中zhong。四si海hai困kun穷qiong，天tian禄lu永yong终zhong。”
舜Shun亦yi以yi命ming禹Yu，曰yuē：“予yu小xiao子zi履Lü，敢gan用yong玄xuan牡mu，敢gan昭zhao告gao于yu皇huang皇huang后hou帝di，有you罪zui不bu敢gan赦she，帝di臣chen不bu蔽bi，简jian在zai帝di心xin。朕zhen躬gong有you罪zui，无wu以yi万wan方fang；万wan方fang有you罪zui，罪zui在zai朕zhen躬gong。周Zhou有you大da赉lai，善shan人ren是shi富fu。虽sui有you周zhou亲qin，不bu如ru仁ren人ren。百bai姓xing有you过guo，在zai予yu一yi人ren。谨jin权quan量liang，审shen法fa度du，修xiu废fei官guan，四si方fang之zhi政zheng行xing焉yan。兴xing灭mie国guo，继ji绝jue世shi，举ju逸yi民min，天tian下xia之zhi民min归gui心xin焉yan。所suo重zhong民min，食shi丧sang祭ji。宽kuan则ze得de众zhong，信xin则ze民min任ren焉yan，敏min则ze有you功gong，公gong则ze说yue。”

XX.1. Împăratul Yao a spus:— Bine, Shun, timpul stabilit de Cer pentru venirea ta la putere a sosit. Străduiește-te să păstrezi mereu echilibrul în toate lucrurile. Dacă, din neglijență, poporul să nu aibă resurse, Cerul îți va retrage pentru totdeauna puterea și bogățiile regale.Shun i-a dat lui Yu, succesorul său, același sfat.Cheng Tang, întemeietorul dinastiei Shang, după ce l-a alungat pe Jie, ultimul împărat al dinastiei Xia, a spus:— Eu, Lü, care sunt ca un copil slab, mi-am atrevit să sacrific un taur negru. Mi-am atrevit să declar solemn, în fața Suveranului August și Stăpânului Cerului, că nu mă voi permite să iert pe vinovăți și nu voi lăsa ascunși în viața privată slujitorii Suveranului Rege, pentru că cruțile tiranului și virtutile oamenilor înțelepți erau înscrise în inima Maestrului Suprem. Dacă eu comit o greșeală, poporul nu va fi responsabil. Dacă poporul comite o greșeală, eu voi fi responsabil.

Wu Wang, întemeietorul dinastiei Zhou, a răspândit binecuvântările în întreg imperiul. A îmbogățit doar oamenii virtuosi.— Deși tiranul Zhou are mulți rude, a spus el, ei nu sunt la fel de buni ca oamenii mei, care sunt foarte virtuosi. Dacă nu îl răsturn, toate plângerile poporului se vor îndrepta împotriva mea.A reglat măsurile și greutățile, a revizuit legile și ordonanțele, a restabilit funcțiile care au fost stabilite de Zhou; și, în întreg imperiul, administrația a reluat cursul ei regulat. A reconstituit principatele suprimate, a dat o posteritate adoptivă conducătorilor marilor familii care au murit fără fiu; a ridicat la funcții oamenii capabili care au fost lăsați în viața privată; și toate inimile au fost lui. A acordat o mare importanță existenței poporului, înmormântărilor și sacrificiilor. Dacă un principe face bine tuturor supușilor săi, se va cuceri toate inimile; dacă este diligent, va duce toate lucrurile la bun sfârșit; dacă este drept, va face fericirea poporului.

Note:

XX.1. Aceste expresii, Suveranul August și Stăpânul Cerului, sunt termeni de respect pentru a desemna Stăpânul Suprem. Toți oamenii înțelepți sunt miniștrii Stăpânului Suprem. Înainte de a merge împotriva lui Jie, Cheng Tang a spus:« Toate acțiunile bune sau rele sunt înscrise și se citesc în inima Suveranului Stăpân. Atacând pe Jie, voi face doar să ascult de poruncile Suveranului Rege. »

子zi张Zhang问wen于yu孔Kong子zi曰yuē：“何he如ru斯si可ke以yi从cong政zheng矣yi？”子zi曰yuē：“尊zun五wu美mei，屏bing四si恶e，斯si可ke以yi从cong政zheng矣yi。”子zi张Zhang曰yuē：“何he谓wei五wu美mei？”曰yuē：“君jun子zi惠hui而er不bu费fei，劳lao而er不bu怨yuan，欲yu而er不bu贪tan，泰tai而er不bu骄jiao，威wei而er不bu猛meng。”子zi张Zhang曰yuē：“何he谓wei惠hui而er不bu费fei？”子zi曰yuē：“因yin民min之zhi所suo利li而er利li之zhi，斯si不bu亦yi惠hui而er不bu费fei乎hu？择ze可ke劳lao而er劳lao之zhi，又you谁shui怨yuan？欲yu仁ren得de仁ren，又you焉yan贪tan？君jun子zi无wu众zhong寡gua、无wu小xiao大da、无wu敢gan慢man，斯si不bu亦yi泰tai而er不bu骄jiao乎hu？君jun子zi正zheng其qi衣yi冠guan，尊zun其qi瞻zhan视shi，俨yan然ran人ren望wang而er畏wei之zhi，斯si不bu亦yi威wei而er不bu猛meng乎hu？”子zi张Zhang曰yuē：“何he谓wei四si恶e？”子zi曰yuē：“不bu教jiao而er杀sha谓wei之zhi虐nüe，不bu戒jie视shi成cheng谓wei之zhi暴bao，慢man令ling致zhi期qi谓wei之zhi贼zei，犹you之zhi与yu人ren也ye，出chu纳na之zhi吝lin，谓wei之zhi有you司si。”

XX.2. Zizhang l-a întrebat pe Confucius ce trebuie să facă pentru a guverna bine. Învățătorul a răspuns:— Trebuie să apreciezi cinci calități și să evite patru defecte; asta este suficient.— Care sunt aceste cinci calități? a spus Zizhang.Învățătorul a răspuns:— Un principe înțelept exercită binefăcerea, fără a cheltui nimic; impune sarcini poporului, fără a-l nemulțumi; are dorințe, fără a fi avid; este fericit și calm, fără orgoliu; are demnitate, fără a fi dur.Zizhang a spus:— Cum exercită binefăcerea fără a cheltui nimic?Învățătorul a răspuns:— El favorizează tot ceea ce aduce resurse poporului; prin acest mijloc, nu exercită binefăcerea fără a cheltui nimic? El nu impune munci sau alte sarcini decât în momentele potrivite și pentru lucrurile necesare; deci, cine ar fi nemulțumit? El dorește ca administrația să fie binefăcătoare și o obține; cum ar fi avid? Un principe înțelept, fără a lua în considerare dacă oamenii sunt puțini sau mulți, sau dacă afacerile sunt importante sau nu, nu se permite nici cea mai mică neglijență. Nu este el calm, fără orgoliu și lipsă de grijă? Un principe înțelept se asigură că hainele și pălăriile sale sunt bine ajustate, că privirile sale sunt demne. Gravitatea lui inspiră respect. Nu este el demn, fără a fi dur?Zizhang l-a întrebat apoi ce sunt cele patru defecte de evitat. Învățătorul a răspuns:— Nu a învăța pe supușii săi și să-i pedepsească cu moartea când încalcă legile, este cruțare. Fără a avertiza în prealabil, să exija ca munca impusă să fie terminată imediat, este precipitație și violență. Să dea ordine neurgente și apoi să grăbească executarea, este a ucide poporul. Când este absolut necesar să dai ceva mai devreme sau mai târziu, să calculezi cu parcimonie ceea ce primești și ceea ce dai, este a acționa ca un administrator.

子zi曰yuē：“不bu知zhi命ming，无wu以yi为wei君jun子zi；不bu知zhi礼li，无wu以yi立li也ye；不bu知zhi言yan，无wu以yi知zhi人ren也ye。”

XX.3. Învățătorul a spus:— Cel care nu cunoaște voia Cerului nu va fi niciodată înțelept. Cel care nu cunoaște regulile și obiceiurile nu va fi constant în purtare. Cel care nu știe să deosebească adevăratul de fals în discursurile oamenilor nu poate cunoaște oamenii.