Capitolul 60 al lui Laozi

A : Când gătești un mic pește, nu îi scoți nici măruntaiele, nici solzilor; nu ozi să-l manipulezi brusc de teamă să-l zdrobești. Tot așa (B), când guvernezi un mare regat, nu trebuie să faci multe mișcări, nici să stabilești multe legi și reguli, de teamă să turmentezi pe cei de jos și să-i provoace la dezordine.

Restul capitolului prezintă repetarea frecventă a acelorași cuvinte și pare la fel de neînsemnat și ininteligibil, dacă le dai cuvintelor chinezești înțelesul obișnuit.

Mă voi limita să citez în mare parte comentatorul B, care, ca și ceilalți, a luat aici glosa veche a lui 河上公 Héshàng Gōng (A) ca bază a dezvoltărilor sale.

Sfântul folosește goliciunea și lumina (adică se depărtează de pasiuni și dizipează întunericul lor) pentru a hrăni natura sa, măsura și economia pentru a satisface nevoile corpului său, puritatea și cea mai severă atenție pentru a întări voința sa, liniștea și calmul pentru a guverna regatul său.

Când guvernezi 天下 tiānxià prin 道 dào, 鬼 guǐ nu oază (A) să-și arate puterea, pentru că un Sfânt este așezat pe tron. Dacă 鬼 guǐ nu oază să-și arate puterea pentru a răni oamenii, nu este că lipsesc de putere, ci doar pentru că răul nu poate învinge dreptatea. De aceea, se recunoaște că dacă 鬼 guǐ nu oază să atace oamenii, este pentru că se tem și respectă omul drept și înțelept care este pe tron. Dacă Sfântul nu oază să rănească poporul, este pentru că îl iubește ca pe un tată. Dacă, printre ei, se găsesc oameni orb care se lasă purtați de rău, Sfântul se păzește de a-i pedepsi imediat pentru răul pe care l-au făcut. El îi salvează prin binefacerea sa, îi mirează prin bunătatea sa și îi aduc înapoi la bine. Sfântul nu face rău poporului, iar atunci 鬼 guǐ se convertesc. Aceasta arată măreția 德 dé-ului său. De partea lor, 鬼 guǐ nu fac rău oamenilor; aceasta dovedește și excelența 德 dé-ului lor.

Toată 天下 tiānxià îi atribuie meritul Sfântului; dar acesta nu vede niciun merit în faptele sale și le atribuie meritul 鬼 guǐ. Astfel, ei împart împreună 德 dé-ul lor.

Toate edițiile au 神 shén « spirite » în locul 鬼 guǐ « demoni ». Am crezut că trebuie să adoptăm lecția 鬼 guǐ, pentru a restabili paralelismul care pare să trebuiască să existe între aceste două fraze și cele care preced.

E explică cuvântul 鬼 guǐ « demoni » prin 鬼神 guǐshén « spirite » în general. Cu toate acestea, nenorocirile pe care le citează mai jos, cum ar fi flăcări, morți premature, epidemii etc., arată că trebuie să luăm cuvântul 鬼 guǐ în sens negativ și să îl traducem prin « demoni ».

Cuvântul 神 shén înseamnă « ființă dotată cu o putere supranaturală ».

E : 鬼 guǐ și Sfântul nu fac rău oamenilor.

Aceasta este sensul lui C: « 圣人 shèngrén și 鬼 guǐ împart 德 dé-ul lor ». Există o mare diferență între această glosă, pe care o susțin mai mulți comentatori, și aceea a lui E: « Astfel, meritele 道 dào și 德 dé se adună împreună în lumea de astăzi ».