Capitolul 77 din Laozi

Acest pasaj dificil a primit mai multe interpretări. E crede că cele patru propoziții „el coboară ceea ce este ridicat, etc.” se referă la constructorul de arcuși, 张弓 zhāng gōng, care, făcând un arc, ajustează montura astfel încât părțile sale să se potrivească între ele. Se vede că acest interpret a luat cuvintele 张弓 zhāng gōng (vulgar „a întinde un arc”) în sensul 为弓 wéi gōng, „a fabrica un arc”.

焦竑 Jiāo Hóng atribuie celui care întinde un arc, 张弓者 zhāng gōng zhě, verbele „a coborî, a ridica”, și căii cerului, verbele „a îndepărta, a completa”. Pentru a înțelege explicația sa, trebuie să ne imaginăm starea unui arc chinezesc întins și relaxat. Când cerul îndepărtează ceva de la cei care au prea mult, este ca și cum ai coborî mijlocul arcului și îl forțezi să se îndrepte în jos. Când adaugă ceva celor care nu au destul, este ca și cum ai ridica capetele arcului și le forțezi să se îndrepte în sus.

易行 Yì Xíng: Proprietatea principiului 阳 yáng este de a urca, proprietatea principiului 阴 yīn este de a coborî. Când principiul 阳 yáng a urcat la vârful cerului (adică când soarele este la cel mai înalt punct al cursului său), coboară. Când principiul 阴 yīn (adică luna) a coborât la ultimele limite ale pământului, urcă. Mișcările lor opuse sunt imaginea arcului pe care îl întinzi. Calea cerului îndepărtează de la soare ceea ce are în plus pentru a completa ceea ce lipsește la lună.

C a crezut că cele patru verbe „el coboară, el ridică, el diminuează, el completează” se referă la diversele faze ale lunii.

E: Cerul se limitează la egalizarea tuturor lucrurilor. De aceea, el diminuează superfluul unor oameni și completează lipsa altora. Omul este în opoziție cu cerul și nu respectă egalitatea. Numai acela care posedă Tao-ul înțelege calea cerului. El poate tăia ceea ce are în plus și îl poate oferi oamenilor din imperiu. Sfinții din antichitate, care depășeau ceilalți oameni prin talentele lor, gândeau să le folosească pentru binele creaturilor; nu le foloseau pentru a se mări (în ochii poporului). De aceea, ei făceau uz de înțelepciunea și prudența lor pentru a hrăni oamenii. Dar oamenii înțelepți și prudenți care i-au urmat, calculează ceea ce au pentru a-și procura odihna și plăcerile vieții. De aceea, ei se pun în slujba oamenilor limități și vicioși pentru a se hrăni pe ei înșiși.

E: Sfântul face mari lucruri (A: face bine oamenilor) și nu se laudă cu ele. Ar părea că este lovit de incapacitate.

E: Când meritele sale sunt împlinite, nu se atașează de ele. Ar părea că este lipsit de orice merite.

Sic A: 不欲使人知其贤 bù yù shǐ rén zhī qí xián, literal: „non vult facere ut homines cognoscant sui ipsius sapientiam”.